Periodic, România are ocazia să-și vadă imaginea în oglinzi în care nu îi place ce vede. Și atunci, în loc să profite de ocazie și să înțeleagă propria-i problemă și să o corecteze, România preferă să spargă oglinda și să uite repede amintirea reflexiei neplăcute.

La fel se întâmplă acum cu scandalul din jurul arbitrului UEFA, Sebastian Colțescu. Deși un astfel de scandal ar fi o excelentă ocazie de a analiza dacă nu cumva în România chiar există un rasism profund, care trebuie corectat, presa și Internetul românesc s-au umplut de luări de poziție de susținere a arbitrului, toate demonstrând fără excepție că majoritatea nici măcar nu înțeleg gravitatea rasismului.

Antropologul Radu Umbreș explică pe larg că există o diferență între rasialism, adică simpla constatare emprică a diferențelor între rase și rasism, adică ideea că o rasă este inferioară alteia. Numai că rasismul izvorăște direct din rasialism. Primul pas spre rasism este să admiți că există rase. Altfel rasismul nu există, pentru că nu are fundament.

Societățile care s-au confruntat grav cu problemele rasismului au înțeles această nuanță și de aici au introdus în educație evitarea referinței la rasă. Pentru că altfel, de la a-i spune unui fotbalist “ăla negru” și până la o galerie întreagă care să arunce cu banane în sportivii de culoare, ori mai rău, la escaledarea spre o nouă extremă dreapta rasistă și xenofobă, nu sunt decât câțiva pași.

Holocaustul nu s-ar fi întâmplat dacă nu fi existat cultura populară europeană veche de secole, cum că evreii sunt inferiori și religia lor este o aberație. Holocaustul a fost precedat de secole de discriminare, mult înaintea apariției naziștilor germani. Aceștia din urmă doar au făcut ultimul pas extrem.

Suprimarea referinței la rasă în societate nu este “political corectness”, ci este un management al riscului naturii umane. Cultura tribală și ierahizarea a tot ce ne înconjoară este în natura noastră. De la rasialism la rasism e doar un pas, pe care mulți îl fac fără să-și dea seama, ori nici nu-și dau seama că l-au făcut demult.

Riscul discriminării rasiale este mult prea mare și cu consecințe prea grave în istoria umanității pentru a fi lăsat la latitudinea fiecărui individ. Aceasta este problema fundamentală a rasismului, pe care societățile civilizate sunt obligate să o rezolve.

A fost Colțescu rasist când a spus “ăla negru”? Cel mai probabil da, pentru că spre deosebire de oamenii de rând, în calitatea sa de arbitru internațional UEFA a trecut prin numeroase cursuri în care a fost educat cum să evite referințele rasiale, cum să identifice rasismul pe teren și în tribună și cum să îl combată prompt și fără echivoc. Sunt genul de cursuri de pregătire care în occident se fac anual, până când devin automatisme. Faptul că într-o situație de presiune, în pofida pregătirii profesionale, reflexul său a fost unul rasial, denotă în fapt un rasism profund. Dar asta numai Sebastian Colțescu o știe.

Mulți au luat în derâdere scandalul, mascând în ceea ce ei consideră “umor fin” o crasă ignoranță și o lipsă de înțelegere a problemei, care este referința la rasă, nu la folosirea cuvintelor românești din familia “negru”.

Dar din păcate acest stil de a duce în derizoriu temele grave și de a acoperi rasismul cu “glumițe” nu este noutate în România. În vara lui 2019, când Simona Halep câștiga Wimbledonul după un superb meci în fața Serenei Williams, o atletă de excepție, în loc ca Internetul românesc să-și exprime admirația la adresa adversarei Simonei, aflată încă în topul tenisului mondial la cei 37 de ani ai săi de atunci, el s-a umplut de același gen de miștouri cu fundament rasist.

În cazul lui Colțescu, mulți au încercat să-i ia apărarea, căutând tot felul de argumentații. Numai că respectivele argumentații nu fac decât să arate și mai mult stridența rasismului profund din România. Și să le luăm pe rând:

1. O festă a limbii române, așa cum, între mulți alții, a explicat de exemplu pe larg Liviu Avram. Pierre Webo ar fi confundat “negru” din română cu “nègre” din franceză.

Genul acesta de argumentație induce ideea complet eronată că este corect să identifici oamenii după rasă, contează în schimb doar să o faci cu cuvântul corect. Nimic mai fals!

Problema este identificarea după rasă, indiferent cu ce cuvânt.

Există numeroase moduri de a identifica un om, fără să ai nevoie să te referi la rasa lui. E absurd să sugerezi că dacă toți oamenii de pe teren au aceeași culoare a pielii, atunci nu mai pot fi identificați.

În cazul lui Pierre Webo, indetificarea putea fi orice de la “cel cu glugă”, “al treilea din dreapta” sau “cel care strigă”, până la a face câțiva pași până în fața lui Webo și a spune “El”, așa cum de altfel fac frecvent arbitrii, atunci când vor să fie foarte clar cui îi adresează o sancțiune. Orice în afară de a face o referință la rasă.

2. Reacția lui Sebastian Colțescu ar fi pornit de la faptul că Webo i-ar fi numit țigani pe arbitrii români. “Arbitrii aștia țigani fac greșeli” ar fi spus Webo pe marginea terenului, lucru auzit de Sebastian Colțescu.

Aceasta este în primul rând dovada rasismului profund al lui Colțescu. Căci de ce altceva ar fi cineva jignit că este numit țigan, în afară de faptul că îi consideră pe țigani inferiori și îl jignește asocierea cu ei? Iar aceasta este rasism prin definiție. Dacă nu i-ar fi considerat inferiori pe țigani, Colțescu ar fi considerat spusele lui Webo cel mult o confuzie. Dacă Webo ar fi spus “arbitrii aștia nemți fac greșeli”, Colțescu n-ar fi avut nici o reacție.

Pe de altă parte, sigur că în contextul dat, remarca lui Webo, dacă este adevărată, este la fel de rasistă ca și reacția lui Colțescu. O astfel de referință este clar cu tentă peiorativă, ceea ce o face direct rasistă. Este greu de crezut că Webo trăia cu impresia că echipa de arbitrii este formată din rromi, ceea ce oricum în contextul dat nu avea nici o relevanță. Arbitrii nu sunt mai buni sau mai răi în funcție de etnie.

Iar aceasta arată că da, surpriză, rasismul este o tară a tuturor oamenilor, de toate culorile pielii, nu doar a celor cu pielea albă. Toți oamenii tind să-i discrimineze rasial pe cei din jur dacă societatea nu intervine, inclusiv în cele mai civilizate țări. De exemplu, în urmă cu trei ani, un studiu arăta că în Japonia unul din trei străini este discriminat.

Dacă Webo a spus într-adevăr “arbitrii aștia țigani”, atunci el trebuie și merită să fie sancționat cu aceeași fermitate, pentru că orice formă de rasism trebuie combătută.

Aceasta însă nu exclude și nu scuză neprofesionalismul lui Colțescu, care din postura de oficial chemat să corecteze derapajele, nu să le amplifice, a răspuns unui rasism al unui jucător cu alte două: primul când s-a simțit jignit că este numit țigan și al doilea când de supărare, s-a referit la Webo drept “ăla negru”.

3. Și ei ne fac țigani. Acesta este leitmotivul victimizării din mai multe postări pe Facebook, sub hashtagul #jesuiscoltescu, fiecare cu mii de like-uri și zeci de mii de share.

Toți cei care susțin această postare cad în capcana în care a căzut și Colțescu și admit că în fapt sunt ei înșiși rasiști (îi consideră pe țigani inferiori), acesta fiind singurul motiv pentru care se pot simți jigniți de apelativul “țigan”.

Însă aceste postări conțin și o fractură logică. În toate cazurile invocate, românii sunt numiți drept ceva ce majoritatea nu sunt. Aceasta este cel mult o confuzie, care devine rasism doar când ambele părți îi admit rasismul și-i dau valoare de jignire.

Ori fix asta ar face UEFA dacă ar reacționa. Ar admite oficial că “țigan” e o jignire, deci că a fi țigan este un lucru rău. Cu alte cuvinte, dacă ar reacționa, UEFA ar consfinți oficial rasismul subteran anti-țigănesc din cultura europeană, pe care Europa, inclusiv prin UEFA, se străduie din greu să îl combată.

În schimb în cazul lui Pierre Webo referința a fost peiorativă la ceva ce el chiar este, respectiv un om de culoare. Cele două situații nu sunt deloc comparabile.

4. Cum altfel l-ai identifica pe băiatul alb din imagine, decât după culoare?

În primul rând după nume, dacă îl știi. Dacă nu, atunci poți spune “băiatul cu elastic alb la șort”, ori “al șaptelea de la stânga din rândul de sus”. Ori, dacă vrei neapărat o identificare facilă, atunci poți spune simplu “băiatul blond”.

Diferența esențială între “băiatul blond” și “băiatul alb” este că în istorie nu au existat discriminări, torturi și execuții în masă bazate pe culoarea părului, dar au existat din plin cele bazate pe culoarea pielii, indiferent care a fost ea.

Faptul că identificarea după culoarea pielii este facilă nu este un argument pentru a ignora pericolul identificării după rasă, care trebuie evitată cu orice preț.

5. Barack Obama a fost frecvent numit drept “primul președinte de culoare al SUA”.

Corect, aceasta este o referință directă la rasa lui Barack Obama, dar este o referință pozitivă de excepție, cu rol de simbol. Este un mesaj direct spre cultura populară că SUA face eforturi din greu să se desprindă de trecutul rasist și că, în lumea de astăzi, cei care în urmă cu doar 60 de ani erau considerați prin lege ca fiind o rasă inferioară, astăzi pot accede chiar și în cea mai înaltă funcție din stat, aceea de Președinte.

Așa cum poate și în România se va spune cândva cu mândrie “Primul Președinte rrom al României”. Numai că în condițiile în care în România de astăzi este acceptat ca trivial faptul că “țigan” este o jignire, nu o etnie de oameni egali cu restul românilor, sigur că un asemenea gând le-ar da fiori multora și i-ar face să se întrebe șocați: “adică să ne conducă țiganii ?!” Și abia aici atingem rasismul profund din cultura și educația românească.

Sunt lucruri pe care nu le găsești în media main stream, dar pe care le găsești atât de omniprezente în viața de zi cu zi, încât ele nici nu se mai remarcă.

  • “Dacă nu ești cuminte, vine țiganul și te ia” li se spunea copiilor până nu demult, probabil multora chiar și astăzi.
  • Ai ratat la limită un obiectiv? “Te-ai înecat ca țiganul la mal!” Aceasta o referință de un rasism înfiorător, la o cruntă pedeasă prin înecare a robilor rromi care fugeau de la stăpân
  • Un politician hoț sau corupt? Ascultă ce spun cunoscuții și necunoscuții despre el și mai devreme sau mai târziu cineva îți va spune despre respectivul că “este sigur-sigur țigan”. Știe el. A vorbit cu cineva care i-a spus “din sursă sigură”. “Mă-sa e țigancă din Colentina. Nu l-ai văzut cum arată ?!”
  • Români cu alba-neagra în Grădinile Trocadero la Paris sau pe Podul Westminster la Londra? “Țigani sigur, nu i-ai văzut?!”
  • Cineva și-a zugrăvit casa pastelat? “O țigănie” vor spune mulți.
  • Români care fură în occident? “Țigani care ne fac numele de râs”, pentru că “românii nu fură”

Până chiar și Academia Română, înaltul for al limbii române, care deocamdată se mulțumește doar să constate limba română, nu să o modelze, ne spune prin cel mai recent Dicționar Excplicativ al Limbii Române din 2016:

ȚIGĂNÍE ~i f. 1) Mahala locuită de țigani. 2) fig. Gălăgie mare. 3) peior. Comportare care denotă lipsă de politețe, de tact. 4) v. ȚIGĂNIME. [G.-D. țigăniei] /țigan + suf. ~ie

Așadar Academia Română ne comunică trei sensuri asociate fără echivoc cu entnia țiganilor, toate cu conotații negative, căci nici mahala, nici gălăgie, nici lipsa de politețe nu înseamnă ceva bun. Și toate acestea ne sunt comunicate de la cel mai înalt for al culturii și educației românești.

De la talpa țării, unde cel mai crunt lucru pe care i-l poate poate face un tânăr român propriei familii este să se căsătoarescă cu o țigancă, trecând prin cei altfel culți și educați share-uitori de hashtag și jigniți de apelativul “țigan” și până la Acedemia Română, rasismul și discriminarea sunt omiprezente în cotidianul românesc. Și sunt profunde.

Și nu doar că extrem de puțini încearcă să le corecteze, dar cei mai mulți nici nu își dau seama că există o problemă. Trăiesc cu impresia că lucruri precum locurile garantate în școli și licee pentru minoritatea rromă sunt o nemeritată discriminare pozitivă, fără să înțeleagă că de fapt respectivele locuri sunt aproape inutile, atunci când colegii lor, elevii români, sunt educați de acasă să-i considere inferiori și să îi marginalizeze pe romi.

Nu-i deci deloc de mirare că remarca rasistă a lui Colțescu le pare naturală și firească celor care astăzi îi iau apărarea, neînțelegând problema. Căci la fel procedează și gândesc fiecare dintre ei în viața de zi cu zi: “Țiganului îi zici țigan, negrului îi zici negru, cum altfel să le zici?”

Și înțeleg perfect izvorul acestei gândiri. În anii ’80 ai copilăriei mele, Universitatea București deținea câteva apartamente în blocurile de pe Bulevardul Tineretului. În ele locuiau temporar “străinii”, așa cum le ziceam atunci tuturor celor care nu erau români și cu care știam că nu avem voie să vorbim, căci așa era regimul ceaușist. Erau studenți și profesori la Universitatea București, altfel valoroși pentru regimul comunist, căci erau aducători de valută, aflată la mare preț în acei ani.

S-a întâmplat ca unii dintre “străinii” respectivi să fie de culoare, cel mai probabil din Africa (nu, nu e o presupunere rasistă). Faptul că îi vedeam ocazional primprejurul blocului și că pentru noi ei erau o curiozitate, ne-a făcut să-i transformăm în reper geografic al cartierului: “la bloc la negri”. Devenise un reper natural, atât între copii, cât și între adulți. Desigur, am fi putut spune “la blocul A4” sau “în față la trecerea de pietoni”. Ori în multe alte feluri. Dar identificarea după o curiozitate era mult mai facilă.

Nici o secundă nu mi-a trecut prin mintea de copil gândul că dacă ei ar fi aflat, s-ar fi simțit jigniți. Au trecut mulți ani până am înțeles cum astfel de rasisme se ascund în mintea noastră încă de mici copii, fără să ne dăm seama și le purtăm cu noi în viață, trăind cu impresia că sunt normale. Nu, nu sunt!

Rasismul și xenofobia profundă din România (căci cele două merg mână în mână) răbufnesc ocazional, așa cum a fost la Ditrău în Ianuarie 2020, atunci când la brutăria din comună au fost angajați doi Sri Lankezi, cu pielea închisă la culoare. Într-o furibundă răscoală rasistă, oamenii din Ditrău s-au ridicat împotriva brutarului și a celor doi Sri Lankezi, argumentul multora fiind că “de ce să pună ăștia mâna pe pâinea noastră ?”. Statul român, profund impotent și incompetent, a fost incapabil să restaureze ordinea, să-i condamne pe rasiști și să le protejeze locurile de muncă legale ale celor doi Sri Lankezi, care au trebuit relocați în posturi unde nu puneau mâna pe pâine.

Deși scandalul de la Ditrău a relevat aceeași problemă gravă a rasismului profund din cultura populară românească, scandalul a fost repede uitat și lucrurile au rămas neschimbate. Acum însă scandalul nu mai este într-o comună uitată în munți, la 350km de București, în ținutul sărac al Harghitei, ci la cel mai înalt nivel de reprezentare oficială a sportului românesc în Europa.

Este timpul ca România să admită că are o problemă și să încerce să o rezolve. Negaționismul și atitudinea defensivă nu vor aduce nimic bun, ci doar vor face loc următoarei răbunfniri rasiste de și mai mare anvergură.

#JeNeSuisPasColtescu

20 COMMENTS

  1. Webo o sa își găsească un contract baban in alta parte. Asta i-a fost scopul: publicitatea. Asta se întâmplă cu discriminarea pozitivă. La fel se poate întâmpla și cu doctorii. Ai vrea sa îți opereze un doctor despre care știi că a avut parte de acest ‘afirmative action’ copilul? Succes, dar mai bine lasă societatea sa își urmeze cursul. Daca derapează trebuie taxată. Dar webo e negru și trebuia să o știe pana acum. Daca era în scaun cu rotile ar fi zis ‘ala handicapat’. Așa prost e Coltescu.

  2. “Ori fix asta ar face UEFA dacă ar reacționa. Ar admite oficial că “țigan” e o jignire, deci că a fi țigan este un lucru rău. Cu alte cuvinte, dacă ar reacționa, UEFA ar consfinți oficial rasismul subteran anti-țigănesc din cultura europeană, pe care Europa, inclusiv prin UEFA, se străduie din greu să îl combată.”

    Inlocuieste tigan cu negru. Si citeste cu glas tare.

    Un articol de umplutura, scris cu mare bias politic (in favoarea metehnelor noii stangi care cauta rasism unde nu e pentru a isi justifica dementa), cu justificari demne de compuneri scrise de elevi de liceu ce ne ‘incanta’ cu perle la bac. Te-ai astepta ca macar sa existe un control de calitate, pentru ca dublul standard domneste in acest articol.

    Ce a zis Coltescu e rasism pentru ca l-a identificat pe un negru cum ca e negru. Cand Obama a fost identificat drept primul presedinte american NEGRU, a fost un gest pozitiv, cu caracter simbolic. Cand stadioane intregi ne faceau jucatorii nostri tigani, CU CONOTATIE RASISTA a fost ok. UEFA nu trebuie sa sanctioneze acest lucru, dupa cum spune dl. autor pentru ca, vezi doamne, ar admite ca cuvantul ‘tigan’ are conotatie rasista. Nu conteaza ca se face shilling de 20 de ani sa nu le mai spunem tigani, ca e rasist, si sa le spunem rromi.

    Nu erati voi ma cu lozinca ‘unitate in diversitate’? Unde e diversitatea aia cand vine vorba de acceptarea faptului ca cuvantul “negru” in romana nu are conotatie rasista precum are in alte limbi? Sau diversitatea sa existe numai in consens?

    In alta ordine de idei, proverbele respective nu sunt rasiste, ci denota niste prejudecati din societatea romaneasca, care nu sunt neaparat rele. Prejudecatile nu dispar asa, ca zice guvernul, ca nice mUE, ca zice Obama sau stie eu ce alt trepadus rupt de realitate si de talpile tarilor lor. Prejudecatile fata de anumite popoare sau indivizi dispar cand comportamentul acelor popoare/indivizi dispar. Atata timp cat tiganii consider furtul acceptabil in cultura lor, e si normal ca societatea romaneasca, bulgara, maghiara, ucraineana, slovaca, ceha, sarba, greaca, etc. sa mentina aceasta prejudecata. Atata timp cat elita tiganeasca isi construieste palate kitschoase dar ei inca traiesc in corturi ca pe vremea lui Oz Beg, normal ca si prejudecata se mentine.

  3. Foarte interesanta argumentatia.
    Cred ca veti avea o surpriza daca veti spune unui tigan ca este tigan. Pentru ca tiganii nu doresc sa fie identificati ca tigani, ci ca rromi. Pentru ei este o jignire sa li te adresezi cu acest apelativ, deci de ce nu ar fi si pentru un roman sau petru alta natie?

    In alta ordine de idei, definitia din dex pentru rasism “Teorie social-politică care susține inegalitatea biologică și intelectuală a raselor umane. “. Ar fi rasism daca arbitrul il sanctiona pe Webo pentru ca l-a simtit de rasa inferioara, dar nu, Webo a incalcat o regula din fotbal de asta era sanctionat.

  4. Da domne, ne-ai demascat, suntem rasisti. Nu inteleg insa ce te f u t e grija pe tine, si faci pe desteptul si ne tii prelegeri. E treaba mea cum sunt, asta nu te priveste si e o nesimtire sa incerci sa imi schimbi parerile. La fel cum nu e treaba mea sa investighez cine te-a platit sa scrii asemenea articol pe un site de infrastructura, preluat apoi rapid de hotnews.

  5. si uite de asta suntem la coada europei:

    – cand altii sunt rasisti cu noi: “meritam” “nu e nici o problema” etc
    – cand noi folosim un cuvand nepotrivit (greseala, dar nu rasism) “vaaaai e rasism”, “ce popot de kkt suntem ca nu recunoastem ca e rasism” etc

    efecctiv momentele astea imi amintesc d c proverbe precum “capul plecat, sabia nu-l taie” sunt la mare admiratie in romania (cu r mic)!

    publicitate si victimizare ieftina si multi romani cu o coloana vertebrala lichefiata care-l apara pe unu care se simte lezat ca i s-a spus ca are culoarea pielii neagra… ce ar fi sa ma simt si eu jignit ca ma face lumea “alb” sau ca mi se spune ca afro-americanii (cine stie ce trupe speciale vin la mine acasa si ma impusca daca zic “negrii”) o au mai mare ca noi… jignire frate, eu zic sa-si taie niste centimetrii pt ca albii se simt disctiminati!

    PE NI BIL !

  6. Autorul articolului derapeaza periculos. Logica lui sufera teribil:
    – o data ne spune ca folosind ”tigan” esti rasist, a doua oara ne spune ca UEFA nu ar trebui sa ia in considerare cuvintul”tigan” folosit de Webo, pentru ca astfel ar recunoaste ca are conotatii negative. Amice, esti timpit.
    – Obama, primul presedinte de culoare… Pai parca era ”the first black president”, ceea ce nu este acelasi lucru. Iar faptul ca ar fi un exemplu pozitiv e numai o prezumtie a autorului. Iar daca este un exemplu pozitiv, atunci este rasism, pentru ca presupune ca toti ceilalti negri nu sint buni.
    – de ce apelativul ‘negru” este rasist? Poate este rasist in alta parte, dar nu la noi. Intreaba-i matale pe americani, englezi, francezi, portughezi si altii cit au furat si cit I-au chinuit pe altii. Om avea noi probleme, da’ asta nu este a noastra.
    – Primul pas spre rasism este sa admiti ca exista rase. Ia uite acilea :
    https://www.studocu.com/in/document/fakir-mohan-university/corporate-law/lecture-notes/how-many-major-races-are-there-in-the-world/5880168/view
    – trebuie sa fii cel putin imbecil sa il identifie pe acel copil dupa coloarea de la siret.
    – chestier cea mai tare este ca nu mai poti numi oamenii dupa culoarea pielii. De ce? Ti-e rusine ca esti alb?
    Asa ca ar trebui sa nu mai incercam sa importam ceea ce gindesc altii, si sa ne ocupam de ale noastre. Iar autorul ar trebui sa munceasca pe santier, nu sa faca pe Alba ca Zapada.

  7. Identificarea cuiva (“Ala negru”) sau a ceva (cutia neagra) inseamna a face referinta la, sau a scoate in relief, o calitate/caracteristica unică/deosebită a persoanei/obiectului care este identificat. Identificarea alfel decat folosind cea mai evidenta caracteristica unica a celui identificat (vezi baiatul alb intre cei negri) este pura literatura si este antistiintifica. In literatura, autorul spune intr-un mod cat mai neclar si complicat cee ce stie toata lumea. Omul de stiinta spune cat mai direct, simplu dar corect, ceea ce nu stiu decat el si poate putini altii.

    • Recunosc ca teoria rasismului este senzationala. Culmea este ca in anii ’50 se foloseaua argumente la fel de “evidente” si “stiintifice” pentru a demonstra ca oamenii de culoare sunt inferiori si trebuie sa traiasca segregati de “oamenii normali”, adica de albi. @Tatamare, te inscrii perfect in teoria rasista din SUA anilor ’50.

      • @mihai, rasist esti dumneata, nu eu.
        Nu ai inteles ca eu ma refer la logica actiunii de identificare, deci nu la “argumente evidente si stiintifice” din SUA anilor ’50 cu privire la identitatile diverselor populatii. Identificare inseamna relevarea unicitatii. Identitate inseamna “a fi la fel cu….”, adica “identic cu…”.
        Deci identificare inseamna relevarea a ceea ce NU este identic intre doua obiecte/persoane.

        Citeste si informeaza-te (iti sugerez “Surely You’re Joking, Mr. Feynman”) pentru ca să evoluezi.

        Un Bonus pentru tine: “Cartea de identitate” este gresit numita asa. Scopul ei este sa releve numele, varsta, imaginea faciala, etc, deci ceea ce este necesar pentru identificarea (!!!) fiecarui cetatean care a implinit 14 ani. Deci, cartea ar trebui numita in mod corect CARTE DE IDENTIFICARE.

      • @mihai, arunci acuzatii de “rasism” fara nici o justificare logica. De aia tu esti rasist.

        • @Cetatean, din contra. Tocmai, ca demonstrez LOGIC – adica dupa toate regulile caculului logic – ca cei care se simt jigniti ca sunt numiti tigani fara sa fie, sunt rasisti.

          Altfel esti binevenit sa-mi dai explicatia nerasista pentru care multi romani se simt jigniti ca li se spune “tigani”.

  8. @mihai, comentariul tau ilogic inseamna ca tu esti rasist in fapt, caci iti permiti sa etichetezi fara nici o noima. Cand ti se prezinta argumente justificate asa cum o face @Tatamare, atunci citesti si inveti ce inseamna logica structurata.

    • @Frangopol, frumusetea logicii este ca e absoluta. Lucrurile nu sunt logice sau ilogice dupa cum i se par unuia sau altuia, ci strict daca respecta sau incalca calculul logic. Te invit sa faci demonstratia de calcul logic care arata ca raspunsul meu e ilogic.

      Pana atunci, lupta crunta a rasismului adanc din iata, extrem de multi romani, este sa se conserve. Tu si @tatamare vreti neaparat sa aveti dreptul sa identificati oamenii dupa rasa. Si subliniez: sa avesti VOI dreptul asta. Pentru altfel, abia asta e ilogic: sa tii mortis sa identifici oamenii dupa rasa, cand ai altfel o groaza de metode de identifica oamenii chiar cand ignori rasa.

      Exista doua argumente in a ignora ceea ce percepi tu ca rasa in identificarea unui om:
      1. NU EXISTA RASE UMANE! Pielea inchisa la culoare nu identifica o subclasa de oameni.
      2. Istoric identificarea dupa “rasa” a adus numai nenorociri: discriminari, atrocitati. Este absolut LOGIC sa eviti ceva ce cauzeaza SUFERINTA UMANA.

      Poftim, rasism profund romanesc, pornit de la “dreptul tau” sa identifici tiganul ca tigan si negrul ca negru. Rezultatul fiind paznici si politie rasista. Enjoy!

      https://bzb.ro/stire/scandal-la-carrefour-brasov-unde-se-poate-ajunge-cand-organul-iti-pune-pecetea-de-tiganca-hoata-a158048

      • @mihai, TU spui ca culoare = rasă.
        Nici @Tatamare nici eu nu spunem asta! Spunem asa: culoarea pielii omului ESTE UN ELEMENT DE IDENTIFICARE, dar nu de rasă.
        De acord ca nu exista rase umane, dar nu toata rasa umana (care este una) are aceeasi culoare a pielii. Da, exista oameni cu pielea (mai) alba, cu pielea (mai) galbena, cu pielea (mai) neagra. Asta ii deosebeste in privinta locului unde au evoluat. Intelegi?? Daca spun “ăla negru” inseamna ca ma refer la cineva cu stramosi din Africa sub-sahariana, sau poate din Australia, sau chiar din sudul Indiei.

        Aici este ilogica ta: ca NEAPARAT trebuie ca “culoare” sa insemne “rasă”. De ce ? Iar in acelasi timp te dai de ceasul mortii sa argumentezi ca nu exista mai multe rase, desi admiti ca pigmentul pielii nu este acelasi la toti oamenii asa cum nu e nici culoarea parului. Deci???

        Nici eu, nici @Tatamare, nu ne referim la tigani/romi; asta e alta discutie pe care tu insa o amesteci ilogic cu cea despre culoare ca sa tot repeti ineptia “rasei”.

    • @Tatamare, articolul meu nu se bazează pe ce consideră UEFA, ci pe experiența mea personală.

      Pentru mine personal reacția lui Colțescu a fost rasistă și ar fi fost considerată ca atare în orice țară civilizată. Prin urmare nu retractez nici măcar un cuvânt din ceea ce am scris atunci.

      • “Pentru mine personal” este o combinatie redundanta.
        “Reactia lui Coltescu a fost rasista si ar fi fost considerata ca atare in orice tara civilizata” – oficialii UEFA care au ajuns la concluzia ca limbajul folosit de Coltescu nu este rasist sunt cetateni ai multor tari civilizate. Deci?
        Si care este numele unei “tari civilizate” in care reactia lui Coltescu ar fi fost considerata rasista?

        Fractura asa-zisei “logici” pe care o trambitezi e evidenta: pe de o parte spui ca “articolul meu nu se bazează pe ce consideră UEFA, ci pe experiența mea personală”, deci nu iti pasa de opinia unei organizatii internationale, dar pe de alta parte esti convins (?) ca “tari civilizate” deci institutii de stat si/sau mase de oameni ar fi de acord cu tine si ar considera reactia lui Coltescu drept rasista. In definitiv, iti exprimi “parerea ta personala” sau parerea unei “tari civilizate???

        Sau poate iti inchipui ca “parerea ta personala” este neaparat si parerea unei tari civilizate?? Cu alte cuvinte, “L’ etat c’est moi!”, nu-i asa ca ai o parere prea…buna despre tine??

        Este evident ca nu vrei sa retractezi nimic din ceea ce scris atunci. Daca ai face-o, ai fi cu adevarat inteligent.
        “Errare humanum est sed perseverare diabolicum.”

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here